Comuna Sercaia

Comuna Sercaia este situata in judetul Brasov, pe soseaua nationala DN1 (E68), intre Brasov si Sibiu, la circa 14 kilometri, spre est de municipiul Fagaras si la circa 56 de kilometri, spre vest de municipiul Brasov. Sercaia este punctul terminus al drumului national DN73A, care face legatura intre localitatile Predeal si Sercaia. Drumul national DN1J leaga Sercaia de drumul european E60 (DN13), la Hoghiz. Sercaia este traversata de raul care poarta denumirea de raul Sercaia.

Sate Componente

Sercaia - resedinta, sat Vad si sat Halmeag.

Accesul in comuna

In Sercaia exista o halta CFR, distanta din centrul localitatii si pana la halta fiind de aproximativ 800 m. Localitatea Sercaia este strabatuta de DN1 (E68). Legatura in interiroul comunei, spre Sercaia si Vad se face pe DN 73, iar legatura intre Sercaia si Halmeag se face prin DJ 131C.

Poiana Narciselor

Poiana Narciselor, denumita oficial sub numele de Dumbrava Vadului, este o rezervatie naturala localizata in satul Vad...

Citeste mai mult

Plugarul

Plugarul deschide calendarul muncilor campului. E un obicei impartit in doua episoade. Primul se desfasoara in aceeasi zi cu sarbatorirea Sfintilor Mucenici, dar in zilele noastre...

Citeste mai mult

Zilele Halmeagului

Acest obicei este pastrat de comunitatea maghiarilor din satul Halmeag si este cunoscut sub numele de "reintoarcerea fiilor satului", deoarece oamenii...

Citeste mai mult

Istoria

Datorita legaturilor sale istorice, Sercaia a fost deseori considerata ca una dintre cele 15 cetati ale Tarii Barsei. Prima atestare documentara a localitatii Sercaia dateaza din anul 1235 si se datoreaza unei diplome emise de papa Grigore al IX - lea, in care sunt mentionati Hermannus et Gerlachus sacerdotes de Sarkam.

Pana la jumatatea sec. al XIX - lea, Sercaia s-a aflat in posesia coroanei maghiare, a voievozilor valahi si a orasului Brasov. Despre statutul asezarii informeaza un document din anul 1288, care afirma ca Sercaia apartine comitatului Tara Barsei.

Dupa mai putin de un secol, in anul 1372, targul Scherkkengen face deja parte din districtul Fagaras, reorganizat ca atare de Ludovic I si, din aceasta perioada, evolutia asezarii va fi determinata de cea a unitatii administrative.

Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Batran a daruit satul Sercaia familiilor Borcea si Calian din Vad, cu specificarea unor parti de hotar a caror toponimie se mentine si astazi. In 1429, localitatea e mentionata ca "Sorkingen". Atunci se vorbeste pentru prima data despre biserica localitatii. Pe harta lui Johannes Honterus, publicata in 1532 la Basel, localitatea este numita "Schyrkengin".

Principii Transilvaniei si regii maghiari au modificat in numeroase randuri statutul de proprietate al asezarii.

Chiar daca s-a aflat in cea mai mare parte in existenta unuia sau a altuia dintre domeniile de ti p feudal, Sercaia a fost investi ta de ti mpuriu cu functiuni importante, astf el ca in anul 1736 asezarea a fost desemnata capitala de ocol, statut care a fost pastrat pana la sfarsitul celui de-al II-lea razboi mondial. In consecinta in Sercaia se afl au sediile judecatoriei de ocol, al judecatorului de scaun si al perceptiei. In prezent, comuna Sercaia apartine din punct de vedere administrati v de judetul Brasov.

In general este acceptat faptul ca in Sercaia, a existat o foarte veche manasti re, aminti rea ei perpetuandu-se in cateva toponime din localitate: Montschebicher Wiech (drumul calugarilor), Montschenauer Hill (dealul calugarilor).

Biserica saseasca din Sercaia a fost daramata si reconstruita intre 1868 si 1875 in stil gotic. Arhitect a fost inginerul Josef Sampek din Brasov. Din moti ve de spatiu, biserica a fost reorientata pe directia nord-sud. Altarul a fost construit dupa planurile inginerului orasului Brasov, Peter Bartesch. Basorelieful Cinei celei de Taina a fost realizat de catre profesorul de sculptura Hermann, dupa pictura lui Leonardo da Vinci.