Comuna Mandra

Comuna Mandra este asezata in partea central-vestica a judetului Brasov, pe soseaua nationala DN1(E68), intre Brasov si Sibiu, la circa 6km spre est, de municipiul Fagaras, 60 km spre vest de municipiul Brasov si 226 km de Bucuresti.

Sate componente

Comuna Mandra este formata din 5 sate: Mandra - centrul de comuna, Ileni, Toderita, Rausor si Sona.

Accesul in comuna

Accesul la reteaua de cai ferate se face de la statia CFR Mandra . Accesul la reteaua de drumuri nationale, judetene, comunale, forestiere: DN 1A traverseaza comuna dinspre Sercaia (com. Sercaia) spre Municipiul Fagaras.

Festivalul Cepei Rosii

Festivalul are loc toamna, cand taranii scot la "Targul de la Sosea", funii de ceapa, frumos impletite. Femeile poarta de sarbatoare si sorturi "vinete" - de lucru. Se gatesc mancaruri dintre...

Citeste mai mult

Zilele Mandrei

Evenimentul anului pentru comuna Mandra este fara indoiala "Zilele Mandrei" eveniment organizat de Primarie, in jurul datei de 20 iulie, a fiecarui an. Aceasta manifestare...

Citeste mai mult

Muzeul de Panze si Povesti

Muzeul care se afla in localitatea Mandra, este un proiect inedit: o casa veche, de la 1900, restaurata, gazduieste o colectie impresionanta de panze traditionale, puse in rama. Muzeul are un spatiu generos de expunere, un atelier de creatie (suveniruri si lucrusoare tesute, fusion oldnew), o zona food construita dintr-un vechi cuptor de paine...

Citeste mai mult

Istoria

Dupa anul 1483 Tara Fagarasului a fost stapanita sub diferite titluri: Terra, Provincia sau Liber baronatus, ramanand o Tara cu institutii, cu legi si obiceiuri proprii. Astfel, Tara Fagarasului, cu 64 de sate, a avut o situatie privilegiata din vremea lui Stefan Mailat (1527) fiind declarata "Liber baronatus", nu trebuia sa plateasca dare catre stat. Locuitorii de aici purtau insa unele servicii: robote, prestatii militare in favoarea domeniului si a fortaretei Fagarasului careia i se atribuia o importanta strategica deosebita pentru apararea sudului Transilvaniei.

Domnii baronatelor libere aveau jurisdictie independenta proprie, stand numai sub puterea si sub scutul regelui, iar nu al principelui sau a altor autoritati superioare din Principat. Ei isi aveau un steag anume sub care luptau. La 1609 s-au desfiintat toate baronatele libere din Transilvania cu exceptia celui al Fagarasului, care si-a pastrat si toate privilegiile, fiind oprita si patrularea pe acest teritoriu.

Boierii aveau sigiliul lor propriu (Sigilium boierorum). Aceasta boierime era organizata militareste si in timp de pace, avand capitanul, locotenentii si decurionii sai, pe cand nobilul maghiar era chemat la arme numai in timpul razboiului.

Boierii erau destul de numerosi in fiecare sat fagarasean. Ei aveau atributiile lor in conducerea treburilor satului alcatuind asa numitul "boeronat" al satului. Aproape toate localitatile din Tara Fagarasului aveau un boeronat ce-l stapaneau anumite familii, cu drept ereditar in conducerea treburilor comunale si de a participa in administratia politica si judiciara a tinutului, reprezentat prin 12 boieri alesi de universitatea - adunarea boierilor.

Intr-un urbariu al cetatii de prin 1560-1570 se spune: "In fiecare sat dupa obiceiul pamantului, sa se aleaga anual un boier care poarta grija comunei in cursul anului si aduna darea. Acest boier e scutit in acest an de plata darilor. Daca vreunul dintre cei alesi se intampla sa moara in timpul boieratului, fiii sau fratii trebuiau sa dea un cal sau 3 florini". Obiceiul cu darea calului a fost preluat din Tara Romaneasca. Comunele care in vechime au format boieronate in Districtul Fagarasului au fost urmatoarele: Arpasul de Jos si de Sus, Berivoii Mari si Berivoii Mici, Besimbac, Beclean, Breaza, Bucium, Comana de Jos si de Sus, Copacel, Cuciulata, Dejani, Dridif, Fagaras, Grid, Harseni, Hurez, Iasi, Ileni, Cartisoara, Lisa, Ludisor, Mandra, Netotu, Ohaba, Parau, Persani, Porumbacul de Jos si de Sus, Sarata, Savastreni, Tinca, Scorei, Sercaita, Sasciori, Sebes , Toderita, Ucea de Jos si de Sus, Vad, Venetia de Jos si de Sus, Vistea de Jos si de Sus, Voila, Voivodenii Mari si Mici.

La 1848 - 1849 asesor al Tarii Fagarasului si inspector al cercului (electoral) Mandra este ales Ioan Puscariu, ridicat la rang de cavaler de catre Senatul Imperial al Cancelariei aulice de la Viena in 1864. Acest om de cultura (1824 - 1911) si luptator pentru dreptul romanilor la folosirea limbii romane in viata publica si administratie a adunat o serie de documente (sau copii ori traduceri ale acestora) emise de domnitori munteni, principi ai Transilvaniei si regi ai Ungariei prin care acestia au facut donatii de teritorii si au dat titluri nobiliare unor persoane favorizate din Tara Fagarasului.

Ion Puscariu a fost un cercetator al istoriei Tarii Fagarasului, adunand intr-o colectie bogata documente despre boierii din toate satele Tarii Fagarasului. Intre aceste documente sunt 3 care pomenesc pentru prima data despre satele Mandra, Ileni si Rausor. Acestea sunt si primele atestate documentare ale acestor localitati.

Documentele Primei Atestari

Mandra

Hrisovul domnitorului Mircea cel Batran din 20 iulie 1400 prin care acesta doneaza "jumatate din satul Mandra boierilor Micu si Stoia, dimpreuna cu toate accidentele si drepturile boeronale" (adica cu dreptul de succesiune pentru mostenitorii celor doi).

Neexistand documentul original, istoricii iau ca referinta pomenirea lui in alte documente. A existat o traducere a lui in limba maghiara facuta cu putin inainte de anul 1663 cand principele Transilvaniei Mihail Apafy I da o diploma de confirmare (recunoastere) a lui Szakács ca boier de Mandra. Atestarea documentara a satului Mandra este recunoscuta ca fiind din anul 1400. Ca satul Mandra exista dinainte de anul 1400 rezulta chiar din acel hrisov al domnului muntean. De asemenea, faptul ca este precizata existenta unei mori inseamna ca satul era destul de bine dezvoltat economic pentru ca nu orice sat din acea perioada primea drept de morarit. Tot acest document ne da informatii despre ocupatiile satenilor din Mandra si despre ce cultivau ei. Astfel, in document se precizeaza ca boierii primesc toata dijma. Aceasta dijma inseamna toate taxele pe culturi cu care erau datori iobagii fata de boier. Este vorba despre grane in general: grau, secara, orz.

De asemenea, boierii luau taxa si din vin ceea ce inseamna ca se ocupau si cu cultivarea vitei de vie. Cat priveste ocupatiile, tot in document se precizeaza ca boierii vor lua taxe si din porci, din stupi, deci cresteau porci si se ocupau si de albinarit.

Ileni

Diploma boeronala data de capitanul Tarii Fagarasului Paul de Thomori in anul 1511 prin care se regularizeaza statutul unor boieri din zona in prezenta scaunului judecatoresc din care face parte si boierul Manoila de Ileni.

Rausor

Mandatul de executie judecatoreasca din anul 1509 prin care scaunul judecatoresc de la Fagaras confisca unele averi ale unor "tradatori". Din cei 12 jurati face parte si boierul Coman/Costea de Rausor.

Toderita

Anul atestarii documentare este 1589. O opinie ar fi ca Paul Thomori, castelanul Fagarasului in 1504-1527 ar fi chemat tineri din satul aflat pe versantul opus al Magurii Voinii la paza cetatii Fagarasului. Intre ei era si Toader Mija, staroste peste flacai. Paul Thomori, castelan al Fagarasului, i-ar fi numit pe tineri "todericeni" de la numele lui Toader Mija.

Sona

Anul primei atestari documentare ar fi 1488. Numele initial al satului este Shonau, "lunca frumoasa" (germana). Se presupune ca satul a fost fondat de sasii care, incepand cu 1469 pana in 1503, primesc de la Matei Corvin Tara Fagarasului, ca donatie, impreuna cu "toate posesiunile cate se aflau pe teritoriul acesteia". (Informatii preluate de la doamna Director a Scolii Generale Mandra, Radoi Gabriela "Mandra, ieri, astazi si maine")